PRIETENII.... sincere....si ...adevarate

   
      “Daca pana la sfarsitul vietii realizezi ca ai un prieten adevarat, poti fi fericit”
        Vedem falsitatea din oameni, dar nu ii vedem pe cei ce sunt sinceri.M-am hotarat sa scriu despre cum arata un prieten adevarat, un prieten pe care de astfel l-am intalnit in urma cu ceva vreme dar  nu-i am aratat niciodata atata multumire pe cat ar fi trebuit.

  Ce inseamna un prieten adevarat si cum este el pentru mine?
        In primul rand cred ca o prietenie adevarata este mult mai reala si mai stabila intre un barbat si o femeie. Cel putin asa mi s-a intamplat mie. Am  prietene, pe care le consider, mai mult sau mai putin adevarate, insa se stie ca intr-un grup de femei  mereu apar certuri, barfe.. Cu toate astea ne acceptam asa cum suntem (uneori nu). Prietenia adevarata dintre barbati? La varste mai mici ies la fotbal, apoi la bere, apoi la femei. Prietenie poate in sensul ca nu isi impart femeile. Asa cum spuneam, prietenia adevarata, dar si durabila poate fi intre un baiat si o fata si  mai tarziu intre familii lor, acelea devenind cu adevarat prietenii.
Cum decurge prietenia dintre un barbat si o femeie? Destul de simplu! La inceput trebuie sa existe amuzament din plin, pentru ca ambii sa se simta bine unul in preajma celuilalt. Dupa multe ore de povestit si ras pe seama intamplarilor celuilalt, o data si o data apare un moment mai dificil in care este testata oarecum increderea ei/lui. Dupa ce este depasit si acest moment, apar confesiunile in lant. Ore in sir de vorbit, contraziceri pe fiecare tema, dezbateri,  plans pe" umarul" lui cand simti ca viata ta se naruie...O prietenia adevarata poate avea celebrele si banalele 2 calitati: incredere,sinceritate.Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot.Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt. Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive.
     Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata. In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel. Sunt de acord si tin sa respect, dar este nevoie de mai mult, este nevoie si de condimente, de intamplari, de certuri, de impacari,contraziceri, de a avea o problema si sa stii din start numarul pe care il apelezi, de a fi fericit si a incepe sa scrii mesaj sa povestesti ce s-a intamplat. Sa nu te jenezi sa ii spui ca saptamana asta nu ai bani sau ca  ai facut o gafa....sau ...... Sa treaca orele pe nenumarate, iar cand te uiti la ceas, sa nu iti vina sa crezi cat de repede a trecut timpul. Un prieten adevarat nu e niciodata ocupat cand il suni, si nu e niciodata liber pentru altii cand tu ai nevoie de el.A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura cu \"sinceritatile\" tale nu inseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om. Iar nu un simplu manechin. Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el. Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt. Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mai mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai putin decat ni se ofera. Aceast e parerea mea...Dar sa revin la  ce spuneam mai devreme.. .despre prietenul meu , cel caruia nu ma jenez sa-i spun ca ma doare sufletu' si de ce...,cel caruia de abia astept sa-i povestesc cum a mai trecut o zi...ce a mai facut "feciorasu"... ce a facut catzalu'...  Prietenia nu inseamna acea aducere aminte de un numar de telefon, la care apelezi doar ca ti-ai adus aminte dupa nu stiu cat timp ca i-a trecut ziua de nastere.. Prietenia inseamna sa pornesti de jos, de la simple si pure sentimente, sa ajungi la cele mai intalte si mai deosebite. Pot spune ca este cel mai maret sentiment sa te gandesti ca ai un prieten adevarat, care oricand s-ar sacrifica pentru tine, desi stii ca nu ii vei cere niciodata vreun sacrificiu.Sunt o privilegiata ,asa ma consider acum,a sortii ca am cunoscut un OM pe care-l pot numi  PRIETEN ADEVARAT.
        Iar pentru cei ce cred ca au prieteni adevarati, dar nu sunt prea siguri sa se gandeasca bine:”Daca ati fi doar voi doi, singuri pe un vapor care s-ar scufunda, si ati avea doar o singura veste de salvare, ti-ar fi dor de prietenul tau?”                                                                                                              
     Sunt sigura ca te-ai regasit in aceste cuvinte tu... prieten drag si adevarat.... in fata ta ... ma inclin....si iti multumesc. Poate va veni o zi in care.... imi voi putea arata multumirea pentru tot ce ai facut....

        Si toate astea ti le datorez tie.... RADIO SUFLETEL...